TURNUL DIN PISA

Turnul din Pisa nu a fost niciodată drept. La scurt timp după începerea construirii sale în 1173, fundația clădirii s-a așezat inegal. Procesul a fost oprit atunci și continuat doar 100 de ani mai târziu. În prezent, turnul din Pisa este deviat cu 5,3 metri de la centru, înclinându-se spre sud cu câte 1,2 milimetri anual.

Stelele ultra-rapide

Șase stele foarte iuți care „zburdă sprintene” prin galaxia noastră cu viteze de până la trei milioane de kilometri pe oră este posibil să fi fost lansate dinspre uriașa gară neagră din miezul Căii Lactee, sunt de părere astronomii care au observat fenomenul. Aceste corpuri sunt primele „stele cu hiperviteză” cunoscute având mase similare cu cea a Soarelui.

Recenta descoperire ar putea face lumină asupra modului în care stelele se formează în centrul înconjurat de praf al galaxiei care ne găzduiește. Aceasta, deoarece se crede că stelele ultra-rapide apar atunci când gaura neagră supermasivă din inima unei galaxii devorează o stea a unui sistem binar și îi „aruncă” geamăna, făcând-o să călătorească prin spațiu extrem de rapid, este de părere autorul studiului Keith Hawkins, astronom la Universitatea din Ohio.

Stelele ultra-rapide cu mase comparabile cu cea a Soarelui sunt greu de identificat, dar Hawkins și Adam Kraus, astronom la Universitatea din Hawaii, au reușit totuși să le ia urma folosind date recoltate de telescopul de 5 metri Palomar, din California.

Astronomii au descoperit 130 de stele la marginea găurii negre din miezul Căii Lactee care călătoriseră pe distanțe remarcabile. Apoi, au restrâns grupul la stelele cere se deplasau cu viteze extreme, tipice unei lansări dinspre centrul galaxiei. Șase s-au potrivit criteriilor de selecție.

Desigur, rezultatele au nevoie de confirmări dar, dacă se vor verifica, vor clarifica într-o oarecare măsură ce tip de stele se formează în inima galaxiei și îi vor ajuta pe astronomi să estimeze dimensiunile găurii negre care se află acolo

Computerul planetar

În ultimii 20 de ani, societăţile moderne şi economiile acestora au suferit o transformare fără precedent graţie revoluţiei informaţionale. Internetul a schimbat radical modul în care oamenii comunică, se informează sau efectuează tranzacţii, acest fenomen fiind considerat o veritabilă „revoluţie informaţională”. Progresul tehnologic promite acum să declanşeze o nouă transformare radicală a lumii în care trăim – conectarea unui număr tot mai mare de obiecte la Internet conduce la o a doua revoluţie industrială.


 Internetul lucrurilor" şi lumea digitală
 În 2003, pe Terra trăiau aproximativ 6,3 miliarde de persoane şi erau conectate la Internet 500 de milioane de dispozitive. După numai cinci ani, numărul dispozitivelor conectate la Internet a depăşit numărul oamenilor de pe planetă. Specialiştii companiei Cisco consideră că acesta este momentul în care a început o nouă epocă - aceea a aşa-numitului "Internet al lucrurilor" ( the Internet of things).
Numărul dispozitivelor conectate la Internet cunoaşte o evoluţie incredibilă: specialiştii Cisco estimează că aproximativ 12,5 miliarde erau "online" în 2010. Tot ei estimează că numărul obiectelor conectate la Internet se va ridica la 25 de miliarde în 2015 şi că va atinge pragul de 50 de miliarde în 2020.
Surpriza este aceea că dispozitivele conectate la Internet nu se limitează la computere, telefoane mobile sau tablete. Graţie progresului tehnologic şi miniaturizării, numeroase obiecte de toate felurile pot fi conectate la Internet. De asemenea, senzorii devin tot mai mici şi mai ieftini, astfel că tot mai multe obiecte pot fi monitorizate în timp real. Un număr tot mai mare de conexiuni la Internet originează de la diferiţi senzori ataşaţi diferitelor obiecte - sau chiar unor unor fiinţe vii.
Spre exemplu, o companie olandeză, Sparked, a dotat 200 de vaci cu senzori wireless, ceea ce permite fermierilor să le urmărească în timp real traseul, starea de sănătate sau chiar să afle când devin gestante. Fiecare vacă transmite 200 MB de date pe an.

Paianjenu Vagabondul Brazilian

Până în prezent, cercetătorii au reuşit să identifice circa 40.000 specii de păianjeni clasificaţi în 109 familii. Fiinţe extrem de interesante, cu o vechime considerabilă pe Terra, păianjenii au fascinat mereu şi continuă să fascineze oamenii şi la ora actuală. De un interes deosebit se bucură speciile de păianjeni cu potenţial periculos pentru oameni. Între toate aceste genuri, se detaşează din mulţimea de arahnide mortale păianjenii din genul Phoneutria, iar printre ei se distinge teribilul Phoneutria fera - cel mai veninos păianjen din lume.

 Când moartea are sub 5 centimetri...

Phoneutria nigriventer, sau păianjenul vagabond brazilian, cum este denumit de iubitorii de arahnide, este cel mai periculos şi veninos păianjen de pe Pământ. Da, ştim că am mai menţionat acest lucru, dar păianjenul în cauză are un potenţial letal atât de înfricoşător, încât acest aspect merită menţionat oricât de des în rândurile tuturor articolelor care îl tratează.
De fapt, nici una dintre cele 8 specii de păianjen din genul Phoneutria (ce nume inspirat! - înseamnă ucigaşă în limba greacă) nu este potrivit pentru pet shopuri sau pentru colecţiile particulare ale iubitorilor de arahnide. Orice evadare accidentală a vagabondului brazilian se poate transforma într-o tragedie, sau chiar mai multe, dacă ţinem cont de agresivitatea nativă a acestor specii.
Denumiţi cumva impropriu vagabonzi "brazilieni", păianjenii Phoneutria trăiesc în toată zona tropicală a Americii Centrale şi de Sud. Tot ca o informaţie pentru pasionaţi, păianjenii vagabonzi aparţin familiei Ctenidae, iar numele de vagabonzi li s-a tras de la obiceiurile lor. Vagabonzii brazilieni sunt activi în special pe timpul nopţii, când, spre deosebire de alţi păianjeni care îşi întind pânzele şi aşteaptă răbdători să pice o pradă, aceştia cutreieră neostoit terenul în căutarea nenorocoaselor victime.

creierul uman

  Oracolul din Delfi, cel mai important templu al Greciei antice, îi întâmpina pe toţi cei ce căutau înţelepciune cu un mesaj scurt scris pe frontispiciu: „gnōthi seauton”, care se traduce prin sfatul „cunoaşte-te pe tine însuţi!”. Astăzi, la aproape 3.000 de ani după scrierea acestui mesaj, continuăm să cercetăm funcţionarea unuia dintre cele mai misterioase obiecte de studiu întâlnite: mintea umană. Datorită studiilor efectuate în ultimele decenii, ce elucidează multe dintre mecanismele cogniţiei, astăzi suntem mult mai aproape de a atinge acest obiectiv.